IOSUA: FORȚA CREDINȚEI CARE A MIȘCAT CERURILE ȘI A DISTRUS ZIDURILE | POVEȘTI BIBLICE

pe malul unui râu învolburat cu ape de nestăpânit care blochează calea către un viitor visat Te afli în fața unei alegeri cruciale zidurile din fața ta sunt imense înalte și de nepătruns părând să vegheze doar la frustrare și înfrângere Ce faci atunci când drumul înainte pare imposibil te retragi sau mergi mai departe acum Imaginează ți pe cineva cu responsabilitatea nu doar de a depăși aceste obstacole ci și de a conduce o întreagă națiune prin ele acest om A fost Iosua Un om a cărui curaj și credință l au făcut capabil să înfrunte provocări ce ar

fi putut doborî chiar și cele mai puternice inimi nu era Un lider obișnuit Era un om chemat pentru o misiune ce necesita o încredere absolută în ceva mai mare decât el însuși Dar cum a reușit el ce l a susținut atunci când toate șansele păreau împotriva lui aceasta este povestea unei călătorii epice unde cred devine cea mai puternică armă iar ascultarea se dovedește a fi singura cale spre victorie Imaginează ți căldura arzătoare a deșertului unde fiecare pas părea un test de rezistență acolo mergea un om marcat de un destin mai mare decât el însuși Iosua

fiul lui nun nu era genul de persoană pe care te ai aștepta să o vezi în fruntea unei armate timp de mulți ani a trăit în Umbra lui Moise un mare lider care fusese vocea și mâinile lui Dumnezeu pentru Israel Iosua era mai mult un Observator decât un protagonist mai mult un urmaș decât un orator cu toate acestea planurile lui Dumnezeu rareori urmează așteptările umane de la început Iosua a demonstrat un tip de curaj care l a separat de ceilalți a fost unul dintre cei 12 trimiși să cerceteze țara promisă dar în timp ce majoritatea

s au întors plin de frică și îndoială el și Caleb au adus înapoi un mesaj de speranță Poate că era această încredere de neclintit ceea ce a atras privirea lui Dumnezeu asupra lui sau poate că era capacitatea sa de a auzi șoapta divină în mijlocul confuziei ce l înconjura Oricum ar fi Domnul l a ales să conducă poporul său după moartea lui Moise acum cu Moise lu Israel cădea pe umerii luii Iosua Imaginează ți povara acestei responsabilități să înlocuiești pe cineva care vorbise cu Dumnezeu față în față care despărțise Marea Roșie și condusese națiunea timp

de decenii presiunea era imensă dar Iosua nu era singur același Dumnezeu care fusese cu Moise acuma promitea să fie cu el la fiecare pas al călătoriei sale dar era această promisiune divină suficientă pentru a înăbuși și toate îndoielile în acea noapte tabăra Israelului se odihnea sub un cer înstelat iar stelele străluceau ca martori tăcuți a ceea ce urma să vină Iosua stând la marginea cortului său privea spre Orizont știind că Zorii zilei vor aduce decizii dificile povara conducerii apăsa asupra inimii sale iar murmurul bătrânilor și al războinicilor răsuna în mintea sa ca niște voci nerăbdătoare

ce cereau răspunsuri dintre atâtea gânduri o voce s a evidențiat blândă și familiară aceeași pe care o recunoștea încă din tinerețe era vocea lui Dumnezeu fii tare și curajos îi spunea Domnul aceste cuvinte au pătruns în sufletul său scoțând la suprafață ceva ce știa deja dar de care avea nevoie să fie reamintit adevărata putere nu vine din mușchi sau din strategiile omenești ci din încrederea de neclintit într un scop mai mare Iosua fusese pregătit ani de zile pentru acest moment și acum mai mult ca niciodată înțelegea că credința era cel mai mare aliat al său

nu era doar în fruntea unei armate era în fruntea unei promisiuni și acea promisiune era la fel de fermă ca stelele de deasupra lui Chiar și în fața celor mai învolburate râuri sau celor mai impozante Ziduri nu a fost doar o simplă sugestie ci un ordin direct cuvintele divine pline de putere și încărcate de promisiuni au reaprins Flacăra încrederii în inima lui Iosua Dumnezeu nu i a garantat o trecere ușoară dar i a promis o prezență constantă iar pentru Iosua asta valora mai mult decât forța oricărei armate sau puterea oricărei arme și înainte de a

continua Nu uitați să vă abonați la canal și să dați un like acestui video în fiecare săptămână Vă aducem povești inspiraționale din Biblie pline de lecții despre credință și depășirea obstacolelor precum călătoria lui Iosua nu ratați niciun conținut el înțelegea ca puțini alții că adevărata putere nu se măsoară prin forța brațului ci prin convingerea unui spirit modelat de credință dar acele cuvinte fii tare și curajos purtau cu ele o greutate puterea și curajul cerute nu erau doar pentru a câștiga bătălii fizice ci pentru a înfrunta ta ceva mult mai mare zidurile invizibile ale fricii îndoielii

și nesiguranței care înconjurau atât mintea sa cât și inima Poporului său poporul pe care Iosua îl conducea nu era cunoscut pentru fermitatea lui de multe ori ei au preferat siguranța iluzorie a sclaviei din Egipt în locul provocării incerte a Libertății în canaan dar cu promisiunea lui Dumnezeu gravată în mintea sa Iosua s a ridicat gătit să înfrunte orice obstacol ce urma să i iasă în cale ceea ce nu știa era care va fi următoarea mare provocare țara promisă era aproape dar spionii descrisese deja ierihonul ca pe o cetate a uriașilor cu ziduri atât de înalte

încât păreau să atingă cerul în acea noapte sub strălucirea argintie a lunii pline dealurile din jurul ierihonului aruncau umbre neliniștitoare în depărtare Cetatea părea o fortrea ț de neînvins zidurile sale înalte păreau să strige renunțați Iosua conștient de nevoia de mai mult decât forță brută a trimis doi dintre cei mai buni războinici să spioneze Cetatea și să culeagă informații esențiale ceea ce au găsit spionii când s au infiltrat în Ierihon era și mai alarmant decât își imaginau Cetatea era în stare de alertă cu gardieni vigilenți la fiecare colț cea mai mică greșeală putea fi fatală

cu toate acestea în mijlocul pericolului iminent s a întâmplat ceva neașteptat ei au găsit adăpost în casa unei femei improbabile rahav O prostituată această femeie cineva aflat la marginea societății a devenit cheia supraviețuirii spionilor curajul și viclenia ei le au permis bărbaților lui Iosua să se ascundă sub mănunchiurile de in de pe acoperișul Casei sale în timp ce soldați ții din Ierihon cercetau străzile în căutarea spionilor rahav a rămas neclintită inima ei bătea cu frica necunoscutului dar hotărârea ei de a i ajuta pe acești bărbați despre care credea că sunt într o misiune divină a

ținut o calmă ea știa că prezența acelor bărbați însemna ceva măreț ceva care putea schimba nu doar destinul ierihonului ci și pe al ei cu toate acestea întrebarea cea mare încă plana care va fi prețul alegerii sale și cum va reuși Iosua înarmat cu aceste noi informații Să depășească zidurile imense Ale ierihonului când zori au început să lumineze cerul Iosua se pregătea deja pentru următorul mare pas acum se afla pe malul râului Iordan care după ploile sezoniere se revărsase curgând cu șuvoaie rapide și amenințătoare iordanul era ultimul obstacol între poporul Israel și țara făgăduit împlinirea

unei promisiuni care răsuna încă din vremea lui Avraam în fața acelei provocări inimile Poporului oscilau între teamă și Speranță Cum ar putea trece un râu atât de învolburat cu familii întregi copii bătrâni și turme dar Iosua neclintit în credința sa în cuvintele pe care Domnul i le rostise știa că era din nou momentul ca credința să fie pusă la încercare el a ordonat preot ților care purtau chivotul legământului să fie primii care intră în ape acest act de credință urma să fie semnalul că Dumnezeu era la cârma evenimentelor chivotul simbolul sacru al prezenței lui Dumnezeu

printre oameni avea să fie cheia deschiderii drumului Pe măsură ce preoții înaintau spre Iordan liniștea dintre israeliți era absolută unii aveau inimile pline de neliniște în timp ce alții cu credința reînnoită așteptau Miracolul care simțeau că se apropie când picioarele preoților au atins apele iordanului Un miracol s a desfășurat sub ochii tuturor apele care curgeau cândva rapid și amenințător deodată și au oprit cursul ca și cum o mână invizibilă s ar fi întins peste râu apele s au acumulat într un zid imens de apă în amonte în timp ce albia uscat a râului s a

deschis în fața Poporului drumul sigur Era deschis la fel cum se întâmplase cu părinții lor când au traversat Marea Roșie fiecare pas făcut pe acel pământ uscat era un pas mai aproape de împlinirea promisiunii divine Dar dincolo de râu ce îi aștepta ierihonul cu zidurile sale impunătoare era mai aproape ca niciodată iar confruntarea era inevitabilă această traversare deși fizică simboliza ceva mult mai profund De câte ori în propriile noastre vieți ne confruntăm cu râuri de dificultăți obstacole care par de netrecut În astfel de momente este ușor să ne lăsăm cuprinși de frică și nesiguranță dar

la fel ca Iosua și poporul Israel și noi suntem invitați să ne încredem în ceea ce nu vedem să facem pași de credință chiar și atunci când drumul din fața noastră pare imposibil adevărata întrebare pe care trebuie să ne o punem este Cum reacționăm în fața proprii ilor noștri iordani avem suficientă credință Să credem că apele se pot despărți în zilele care au urmat Poporul a mărșăluit în tăcere În jurul ierihonului zi după zi înconjurau Cetatea odată fără să ridice arme fără strigăte de război doar sunetul trâmbițelor de corn de berbec umplea aerul răsunând peste

zidurile uriașe pentru locuitorii ierihonului care la început râdeau Și batjocoreau israeliții tăcerea a început să semene teamă ceva în acel act neobișnuit acea încredere tăcută îi Neliniștea și aici intervine o reflecție importantă De câte ori lumea Privește cu neîncredere sau dispreț actele de credință ascultarea tăcută credința în acțiune fără tam tam poate părea ciudată pentru cei care Observă din afară dar pentru cei care se încred în planul lui Dumnezeu există putere în a urma instrucțiune divine chiar dacă rezultatul Nu este încă clar această plimbare în jurul ierihonului ne invită să ne gândim suntem dispuși să

acționăm cu credință chiar și atunci când lumea ne vede ca nebuni putem asculta cu răbdare așteptând momentul potrivit al lui Dumnezeu în a șaptea zi totul s a schimbat la răsăritul soarelui israeliții au mărșăluit de șapte ori în jurul cetății tensiunea creștea cu fiecare tură de parcă însuși aerul Era încărcat de așteptare Și atunci la sunetul prelung al trâmbițelor Iosua a dat porunca strigați și Poporul a strigat nu un Strigăt de disperare ci un Strigăt de credință de încredere în împlinirea promisiunii divine iar în fața acestui Strigăt zidurile ierihonului care păreau de neclintit au început

să se prăbușească piatră cu piatră s au dărâmat în fața ascultării și credinței neclintite a Pop Poporului această parte a poveștii ne invită la o reflecție profundă Câte Ziduri din viața noastră par de netrecut Ziduri ALE fricii ALE nesiguranței ALE îndoielilor de multe ori soluția pentru a le doborî nu constă în puterea noastră ci în disponibilitatea noastră de a avea încredere și de a asculta când ne facem partea când strigăm cu credință Dumnezeu este cel care dărâmă zidul urile Victoria de la Ierihon fusese impresionantă dar ierihonul era doar începutul noi provocări se aliniau la Orizont

gata să testeze din nou curajul și conducerea lui Iosua și atunci s a întâmplat ceva neașteptat Amara experiență a înfrângerii a venit mai devreme decât Se aștepta după Marea cucerire poporul Israel avansa încrezător spre ai un oraș mai mic fără zidurile impunătoare care le testas eră credința înainte încrederea Era atât de mare încât Iosua crezând că Domnul va fi ca deobicei alături de ei a trimis doar o mică forță militară dar Victoria care părea garantată s a transformat într un dezastru bărbații din ai contrar tuturor așteptărilor au respins cu ușurință Atacul forțând soldații lui Israel

să se retragă în disperare această înfrângere neașteptată s a răspândit rapid prin tabără aducând cu ea gustul amar al îndoielii și al fricii poporul care Înainte era plin de credință acum se întreba cum putea Dumnezeu să permită o astfel de umilință după o victorie atât de mare la Ierihon această situație ne îndeamnă să reflectăm De câte ori după o victorie în viețile noastre ne confruntăm cu un eșec neașteptat uneori credem că binecuvântările trecute sunt o gar ție că totul va fi ușor de acum înainte dar viața ne Reamintește că obstacolele apar și de multe ori

acolo unde ne așteptăm cel mai puțin În astfel de momente Cum reacționăm ne lăsăm pradă fricii sau căutăm Să înțelegem ce poate lipsi din umblarea noastră cu Dumnezeu Iosua profund tulburat s a aruncat la pământ înaintea chivotului legământului rându și hainele ca semn de doliu și disperare El a strigat către domnul căutând răspunsuri dorind să înțeleagă De ce avuseseră parte de acea înfrângere atunci a venit răspunsul divin dezvăluind un secret întunecat neascultarea era în mijlocul Poporului acan un om dintre israeliți încălcase porunca lui Dumnezeu luând pentru sine bunuri din Ierihon care trebuiau să fie consacrate

Domnului greșeala unui singur om compromis es binecuvântarea întregii națiuni acest moment ne face să reflectăm asupra modului în care de multe ori deciziile individuale pot influența nu doar pe noi înșine ci și pe cei din jurul nostru o alegere greșită o neascultare poate crea obstacole neașteptate în drumul nostru este un memento că acțiunile noastre au consecințe nu doar pentru noi ci și pentru comunitatea din jurul nostru când există neascultare sau eroare cum reac acționăm suntem dispuși să căutăm adevărul chiar dacă este dureros cu inima grea Iosua știa că trebuie să acționeze acan a fost adus

în fața sa și în fața întregului Israel și a mărturisit păcatul povara neascultării a fost în sfârșit dezvăluită și deși iertarea lui Dumnezeu era prezentă dreptatea cerea o purificare Israel nu putea continua călătoria cu Pata păcatului printre ei prețul deși teribil era necesar pentru ca poporul să poată merge mai departe acum cu rănile înfrângerii încă proaspete Iosua se confrunta cu provocarea de a recâștiga încrederea Poporului său și de a reafirma credința în Domnul ai încă reprezenta o amenințare dar Următorul pas Trebuia făcut cu înțelepciune Și mai presus de toate cu ascultare această parte a poveștii

ne face să ne gândim De câte ori după o greșeală avem nevoie de curajul de a ne ridica de a corecta drumul și de a merge mai departe la fel ca Iosua suntem provocați să învățăm din greșeli să căutăm adevărul și să restaurăm călătoria noastră cu Dumnezeu în timp ce poporul Israel se pregătea pentru Următorul pas noi provocări au apărut însă într o formă neașteptată un grup de bărbați cu un aspect mizerabil a apărut înaintea lui Iosua hainele lor erau zdrențuite s sandalele tocite și burdufurile de vin uscate ei au pretins că vin dintr un

ținut îndepărtat spunând că au auzit despre puterea lui Dumnezeu și doreau să facă o alianță de pace cu Israel fețele lor obosite și veșmintele rupte păreau să confirme povestea lor Iosua a concentrat pe următoarea bătălie a văzut în acele cuvinte o oportunitate de a evita mai mult vărsare de sânge având încredere în aparențe el a acceptat cererea crez în sinceritatea acelor oameni fără a consulta pe domnul a încheiat o alianță cu acești străini garantând le protecție această parte a poveștii ne aduce o reflecție importantă despre necesitatea de a l consulta pe Dumnezeu în toate deciziile

chiar și atunci când par evidente sau mici de câte ori luăm decizii bazate pe aparențe din grabă sau din încrederea în propria noastră capacitate fără a căuta mai întâi îndrumarea divină Iosua ne arată că chiar și cei mai credincioși lideri pot fi înșelați atunci când nu îl pun pe Dumnezeu pe primul loc la fiecare pas adevărul ca un șarpe viclean ascuns în Nisipurile deșertului a ieșit brusc la iveală fără niciun avertisment acei bărbați care s au prezentat înaintea lui Iosua ca ambasadori dintr un ținut îndepărtat erau de fapt locuitori ai orașului vecin ghibeon [Muzică] viețuire

și au deghizat hainele și au inventat o poveste totul pentru a l înșela pe conducătorul Israelului și a obține protecție descoperirea acestei înșelătorii a adus o umbră grea asupra inimii lui Iosua cum ar fi putut el liderul ales de Dumnezeu să fie atât de ușor păcălit această îndoială răsuna în mintea sa și mai important ce ar însemna această trădare pentru poporul lui Israel Alianța deși născută dintr o minciună era acum un jurământ încheiat înaintea lui Dumnezeu și prin urmare trebuia respectată Trădarea ghibeon ițelor nu doar că a zguduit încrederea lui Iosua ci a creat neliniște

între cetățile vecine care s au simțit trădate de alianță și au început să se pregătească pentru război acest episod ne îndeamnă să reflectăm asupra propriilor noastre alegeri și asupra mod în care uneori suntem înșelați de aparențe Iosua la fel ca mulți dintre noi s a bazat pe ceea ce a văzut fără să l consulte pe Dumnezeu și de câte ori facem și noi același lucru luăm decizii bazate pe percepția noastră limitată fără a căuta îndrumarea divină lecția Aici este clară chiar și atunci când suntem înșelați sau luăm decizii greșite trebuie să ne respectăm angajamentele și

să găsim o cale dreap dreaptă de a merge mai departe acea alianță forjată prin viclenia ghibeon ițelor nu a adus doar pace ci și o serie de conflicte sunetul trâmbițelor a răsunat în tabăra israelită semnalizând o nouă provocare cinci regi Amori înfuriați de Alianța ghibeonului cu Israel și au unit forțele într o armată colosală pregătiți să distrugă Cetatea care acum se afla sub Protecția lui Iosua și a poporului său Iosua înțelegând gravitatea situației nu a ezitat și a adunat Războinicii și a mărșăluit toată noaptea pentru a veni în ajutorul aliaților săi această marș obositoare și

extenuantă aduce o lecție puternică în momentele de criză când oboseala pare invincibilă pregătirea și hotărârea fac toată diferența de multe ori în Bătăliile vieții suntem chemați să luptăm în momente neașteptate iar credința și determinarea noastră ne susțin Iosua știa că nu putea eșua căci destinul ghibeonului și poate al întregii misiuni a Israelului depindea de acea bătălie când au ajuns în zori i au surprins pe inamici câmpul de luptă s a transformat rapid într un haos de praf săbii și strigăte și a fost în mijlocul acestei confuzii când Iosua într un act de de credință de

neclintit a făcut o rugăciune îndrăzneață soare Oprește te deasupra ghibeonului și tu lună deasupra Văii aialon răspunsul a fost un miracol care avea să răsune peste generații soarele s a oprit pe cer prelungind ziua de parcă timpul însuși ar fi ascultat de glasul celui care avea încredere deplină în puterea lui Dumnezeu această imagine este puternică și merit reflecție De câte ori cerem lui Dumnezeu ca timpul să stea sau ca imposibilul să devină posibil Iosua ne învață că adevărata credință nu cunoaște limite el nu a cerut ceva mic ci ceva mare ceva care s fi Da

însăși ordinea Naturii și Dumnezeu a răspuns lumina prelungită le a permis armatei lui Israel să finalizeze Victoria aducând teroare în rândul dușmanilor care nu puteau înțelege ce se întâmpla Dar ca întotdeauna Victoria nu marca sfârșitul călătoriei fiecare bătălie câștigată aducea noi amenințări Iosua știa că Pe măsură ce avansau ochii regilor rămași erau asupra lor uneltind răzbunări și arhitect noi provocări drumul spre țara făgăduinței era unul anevoios unde fiecare pas însemna un avans pe un teritoriu ostil și așa este și în viețile noastre la fiecare cucerire apar noi provocări iar credința noastră este constant pusă la

încercare adevărata întrebare este vom fi gata să continuăm chiar și atunci când drumul devine mai dificil după atâtea bătălii timpul războiului a cedat În sfârșit loc unui moment de reflecție și decizie Bătăliile fuseseră intense iar praful războaielor încă plutea în aer Dar misiunea lui Iosua era departe de a fi încheiată acum ca lider experimentat și încercat știa că momentul de a împărți țara făgăduinței între triburi sosise fiecare vale fiecare colină fiecare bucățică de pământ purta greutatea unui viitor ce urma să fie construit acesta era momentul de a culege roadele credinței și ascultării dar și de

a aminti că drumul fidelității față de Dumnezeu nu se termină niciodată fiecare nouă etapă aduce noi respons abilități noi alegeri și noi provocări pentru cei care urmează chemarea divină așezat în fața hărții care contura pământul cucerit Iosua respiră adânc responsabilitatea ce apăsa pe umerii săi în acel moment era imensă el condusese poporul Israel prin victorii miraculoase și înfrângeri dureroase dar acum cu Pământul în fața lor o altă misiune crucială aștepta fiecare trib aștepta cu nerăbdare liderii lor aveau ochii ațintiți asupra lui așteptând deciziile care urmau să le definească Viitorul familiilor și urmașilor lor ceea ce

Iosua avea să facă în continuare putea consolida unitatea Poporului sau redeschide vechi răni cu mâini ferme Iosua a început să împartă pământul Iuda una dintre cele mai mari triburi a primit un teritoriu în Munți unde colinele verzi promiteau prosperitate și siguranță alte trib uri mai mici precum Beniamin au primit pământuri mai mici Dar la fel de importante zone fertile și strategice care le ar fi permis să înflorească și să joace un rol semnificativ în noua națiune Iosua și a îndeplinit sarcina cu înțelepciune conștient de nevoia de a menține echilibrul și dreptatea în fiecare decizie cu

toate acestea știa și că oricât de Just ar fi fost murmurele de nemulțumire erau inevitabile vechile rivalități dintre triburi stăteau la pândă asemenea unor geraci care puteau reizbucnit ce veneau odată cu Pământul acest moment de împărțire ne invită să reflectăm asupra modului în care gestionăm resursele și binecuvântările pe care le primim de multe ori ca capacitatea noastră de a împărți cu dreptate și de a menține armonia este pusă la încercare Iosua ne învață că înțelepciunea și echitatea sunt esențiale pentru construirea unei comunități puternice și Unite ca lideri în propriile noastre vieți ne confruntăm și noi

cu momente în care trebuie să ne împărțim atenția eforturile și resursele într un mod corect asigurându ne că toți cei din jurul nostru pot Prospera însă deși ptul fusese În sfârșit împărțit Iosua știa că munca lui nu se încheiase înainte de a se odihni de luptele și responsabilitățile sale mai era ceva ce trebuia să facă trebuia să adune poporul O ultimă dată să le reamintească legământul sacru pe care îl aveau cu Dumnezeu și să întărească promisiunile care încă Trebuiau împlinite Bătăliile se terminaseră dar adevărata luptă lupta pentru fidelitate abia începea soarele deja apunea la Orizont

scăldând colinele canaanului într o lumină aurie în timp ce poporul Israel se aduna în tăcere reverențioasă acesta nu era un adunare pentru război sau pentru a discuta noi strategii de data aceasta atenția era îndreptată în altă parte asupra inimii Israelului Iosua acum mai în vârstă cu semnele timpului și ale bătăliilor vizibile clar pe chipul său s a ridicat în fața mulțimii bătrânii tinerii război mamele și copiii toți așteptau cuvintele sale în acel moment Iosua nu mai era doar liderul Militar care îi condusese până la țara făgăduinței ci un om care înțelegea profund ce era în

joc știa că cuceririle teritoriale oricât de importante ar fi fost nu garantau viitorul lui Israel adevărata provocare era să se asigure că poporul își va păstra inima fidelă lui Dumnezeu luptele externe poate fuseseră câștigate dar luptele interne împotriva ispitei și neascultării aveau să continue cu o voce fermă și plină de autoritate Iosua a început să vorbească le a amintit Poporului de multele minuni pe care Dumnezeu le făcuse pentru ei plăgile din Egipt trecerea Miraculoasă a Mării roșii căderea zidurilor ierihonului la un simplu Strigăt le a vorbit despre promisiunile împlinite și despre pământul pe care acum

îl poseda rodul credinței și al ascultării cu toate acestea mesajul său principal nu era de celebrare ci de avertisment Alegeți astăzi cui vreți să slujiți a spus Iosua vocea lui răsunând pe Coline dacă vreți să slujiți zeilor cărora părinții voștri le au slujit de cealaltă parte a râului sau zeilor amoriților în a căror țară locuiți acum momentul era solemn deoarece Iosua știa că alegerea pe care o va face poporul le va determina viitorul dar apoi cu o certitudine de neclintit a declarat Cât despre mine și casa mea noi vom sluji Domnului această chemare finală a

lui Iosua ne provoacă să reflectăm asupra propriilor noastre alegeri într o lume plină de distrageri și alternative Cui îi slujim Iosua ne amintește că fidelitatea față de Dumnezeu este o alegere zilnică o decizie conștientă de a urma Calea Domnului chiar și atunci când alte opțiuni part tentante conducerea lui Iosua nu a fost doar despre teritorii și victorii militare ci despre a ghida poporul către o viață de credincioșie și legământ cu Dumnezeu poporul era în pragul unei noi iere la fel cum și noi ne aflăm adesea în fața deciziilor care ne vor modela Viitorul și la

fel ca Iosua suntem invitați să alegem Cui îi vom cu poporul lui Israel adunat în fața sa Iosua și a rostit ultimele cuvinte ca lider povara responsabilității fusese imensă dar știa că cel mai important moștenire nu era cucerirea țării făgăduinței ci fidelitatea față de Dumnezeu care îi condusese câtt despre mine și casa mea noi vom sluji Domnului această afirmație a răsunat în inima Israelului și a fost întâmpinată cu un răspuns ferm și unanim din partea Poporului și noi vom sluji Domnului acest moment pecetlui angajamentul nu doar al lui Iosua ci al întregii națiuni și deși

Bătăliile externe fuseseră câștigate adevărata luptă pentru inima Poporului abia începea Israel trebuia să și amintească de acest legământ în fiecare zi mai ales când Iosua marele lor lider nu va mai fi alături de ei după ani de conducere credincioasă Iosua știa că timp său se apropia de sfârșit El își împlinise misiunea pe care i o încredințase Dumnezeu să conducă poporul prin trecerea iordanului prin Bătăliile împotriva dușmanilor și prin împărțirea dreaptă a pământului poporul acum deținea Moștenirea promisă dar Iosua înțelegea că cea mai mare victorie nu se afla doar în zidurile care au căzut sau în

teritoriile cucerite ci în credincioșia pe care ajutase s o cultive în inima lui Israel în ultimele sale zile Iosua a reflectat asupra drumului parcurs din vremea când era doar un slujitor al lui Moise observând și învățând până la momentul în care a devenit liderul ales să conducă o întreagă națiune văzuse Cum Dumnezeu acționase în mod Miraculos de la Marea Roșie până la zidurile ierihonului dar fusese și martor al slăbiciunilor umane neascultarea frica și îndoiala știa că în ciuda tuturor cuceririlor cea mai mare provocare a lui Israel va fi să rămână fidel lui Dumnezeu cel care

îi eliberase Iosua a murit la vârsta de 110 ani iar relatarea biblică ne spune că Israel a slujit Domnului pe tot parcursul vieții lui Iosua și în timpul vieții bătrânilor care l au urmat și care fuseseră martori la toate marile lucrări pe care Domnul le săvârșise pentru Israel Iosua 24 cu 31 acesta este cel mai mare mărturie a conducerii sale nu doar că a condus poporul în țara făgăduinței ci i a îndrumat către o viață de devotament povestea lui Iosua ne invită să reflectăm profund asupra propriilor noastre vieți Cum ne descurcăm cu Bătăliile și victoriile

pe care le întâmpinăm și mai important Cum ne menținem fidelitatea atunci când provocările scad și rutina se instalează exemplul lui SUA ne învață că adevărata conducere constă nu doar în a ghida pe alții spre cuceriri vizibile ci și spre o viață de ascultare și devoțiune față de Dumnezeu dacă ți a plăcut această călătorie inspiratoare prin povestea lui Iosua și lecțiile sale de credință și conducere Nu uita să te abonezi la canal aici continuăm să aducem învățături puternice din Biblie care îți pot transforma viața dă Like distribuie și rămâi la curent cu fiecare nouă poveste care

îți poate întări drumul spiritual